Stiri din Bucuresti

Călătorii sunt scandalizaţi de cursul „haiducesc“ de la casele de schimb valutar şi de specula practicată în localurile de pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă“.Pe Aeroportul Otopeni, unul dintre cele mai mici din Europa, serviciile sunt ca-n România. Preţurile, în schimb, sunt mai mari ca pe Barajas din Madrid sau Heathrow din Londra.

Cititi si:
adevarul.es - Barcelona: Mâine va fi inaugurat terminalul T1 din aeroportul El Prat

Dacă ai de aşteptat pe Aeroportul „Henri Coandă“, e mai bine să vii cu provizii de acasă: apă, mâncare, ceai sau cafea la termos. Dacă eşti comod sau ai uitat, ai face bine să te asiguri că ai portofelul burduşit de bancnote înainte de-a cere o apă, un suc, un sandvici pe la magazinele, barurile sau restaurantele din aeroport.

Preţurile practicate aici sunt de la trei până la zece ori mai mari decât în oraş. De schimbat valută, nici vorbă. Vei pierde peste 50 de bani la fiecare euro, faţă de cursul obişnuit al zilei. Şi încă ceva: nu te urca în Taxi Fly dacă ţii la banii tăi. Mai bine fă comandă la o altă firmă. Ieşi mult mai ieftin. 

Că e la „sosiri“ sau la „plecări“, e totuna: prima „ţeapă“ luată pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă“ poartă antetul caselor de schimb valutar din zona de tranzit. Trei ghişee – „Danny’s“,  „Fond Exchange“ şi „Unirea Grup“ – îţi ies în cale înainte de decolare sau imediat după aterizare.

La terminalul „plecări internaţionale“, casele de schimb vând numai valută. Şi cer 4,7 lei pentru un euro, cu aproape 50 de bani mai mult decât în cursul zilei. Dincolo, la „sosiri“, firmele cu apucături de „valutişti“ de Cinema Patria, evident doar cumpără monedă străină. Cu 3,7 lei pentru un euro, cu peste 40 de bani sub preţul pieţei.

Responsabilitatea nimănui

Conducerea aeroportului, reprezentată de directorul general Gabriel Ţară, a închiriat pe bani grei spaţiile comerciale de pe Otopeni, spaţii aparţin domeniului statului. Şi, în schimbul acestor simbrii lunare, tace complice, lăsând chiriaşilor mână liberă la speculă pe cârca pasagerilor.

Preţuri nesimţite, curs valutar şmecheresc, monopol scump şi nejustificat al taximetriştilor. Nu se poate face nimic. „Nu putem impune firmelor practicarea unor preţuri maximale. Contravine prevederilor legale stipulate în Legea Concurenţei nr. 21/1996, articolul 4, aliniatul 1: «Preţurile produselor şi tarifelor serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei»“, ne-a transmis Gabriel Ţară, directorul general al Aeroportului Internaţional „Henri Coandă“.

Care susţine, apoi, că „asigurarea unui nivel ridicat al concurenţei, monitorizarea preţurilor prin comparaţie cu cele din centrul Bucureştiului şi dialogul permanent cu furnizorii în vederea limitării lor au constituit o preocupare permanentă a managementului aeroportului“.

Contracte secrete

La solicitarea cotidianului „Adevărul“ de a furniza date legate de respectivele contracte de închiriere, directorul aeroportului a refuzat categoric: „Informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare sunt exceptate de la liberul acces la informaţiile de interes public“. Şi totuşi, vorbim de firme care îşi desfăşoară activitatea pe domeniul public. Sigur, acum, din punct de vedere legal nu se mai poate face mare lucru.

Dar conducerea aeroportului, reprezentată de Gabriel Ţară, care este director general din 1996, putea impune anumite marje ale cursului valutar şi anumite adaosuri comerciale în momentul în care a scos la licitaţie spaţiile comerciale care aparţin statului.

Motivul principal: aeroporturile internaţionale oferă un spaţiu exclusivist pentru că nu se poate ridica altul la câţiva kilometri distanţă pentru a se putea vorbi de concurenţă. În această situaţie, conducerea de la Otopeni ar fi fost obligată să impună anumite condiţii pentru cei care desfăşoară activităţi comerciale acolo.

Banca Naţională n-are ce face

Banca Naţională ridică din umeri când vine vorba de cursul păgubos pentru călători, practicat de casele de schimb din zona de tranzit a aeroportului. „N-avem ce le face, ele îşi stabilesc cursul“, a declarat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.

Aeroporturi din străinătate

Pe Aeroportul Barajas din Madrid, cursul de schimb eurodolar este foarte apropiat faţă de rata de schimb din oraş. Acelaşi lucru se întâmplă şi pe Aeroportul Heathrow din Londra. Marja de schimb este de cel mult 1,64%, şi nu 12%, ca pe Otopeni.

Piaţa produselor/serviciilor din incinta aeroporturilor este o piaţă cu caracteristici diferite. Produsele şi serviciile sunt achiziţionate în regim de necesitate/urgenţă.
Bogdan Chiriţoiu
preşedinte
Consiliul Concurenţei

Casta concurenţei loial-interesate

Consiliul Concurenţei spune că o apă plată de 8,5 lei devine produs de necesitate pe Otopeni

Deşi reprezintă societăţi comerciale diferite, casele de schimb valutar, magazinele şi localurile din incinta Aeroportului Otopeni au rezolvat amiabil şi interesat problema concurenţei dintre ele, adoptând următorul principiu: „Păstrăm toţi preţurile sus, nimeni nu ieftineşte“.

De la Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, aflăm o veste îmbucurătoare: „Aspectele menţionate de dumneavoastră privind practicile uzitate de firmele din incinta aeroportului sunt în atenţia noastră“. Dar, imediat, vestea bună se „dezumflă“.

„Piaţa produselor/serviciilor din incinta aeroporturilor este o piaţă cu caracteristici diferite. Produsele şi serviciile sunt achiziţionate în regim de necesitate/urgenţă“, ne-a informat preşedintele Consiliului Concurenţei. Probabil că Bogdan Chiriţoiu nu înţelege noţiunea de urgenţă şi confundă Aeroportul Internaţional „Henri Coandă“ cu aeroportul militar aflat într-adevăr tot în Otopeni.

Astfel, schimbul de valută, o apă plată sau un sendviş devin brusc produse de necesitate-urgenţă. Dacă ar fi în realitate aşa, apa şi alimentele ar trebui să fie gratuite sau la nişte preţuri foarte mici pentru a veni în sprijinul oamenilor.

Probe pentru Consiliul Concurenţei

Gabriel Ţară, eternul director al celui mai mare aeroport din România, veghează la prosperitatea speculanţilor şi la jefuirea călătorilor

„Pentru a putea iniţia procedurile de investigaţie, trebuie să existe suficiente elemente privind o posibilă înţelegere între agenţii economici referitoare la fixarea preţurilor, care să intre sub incidenţa Legii concurenţei“, a adăugat Bogdan Chiriţoiu. Numai că „în ceea ce priveşte concurenţa neloială, nu vă pot da detalii, deoarece această lege se află în administrarea Ministerului Finanţelor.

Consiliul Concurenţei nu este abilitat să constate şi să sancţioneze faptele care, potrivit legii, constituie contravenţie“, a conchis preşedintele Consiliului Concurenţei, pasând şi el responsabilitatea.Pentru Oficiul Concurenţei oferim trei probe concrete care demonstrează cartelul tip monopol al firmelor care au închiriat spaţiile comerciale de pe „Henri Coandă“: casele de schimb valutar aparţinând fimelor „Danny’s“,  „Fond Exchange“ şi „Unirea Grup“ au acelaşi curs indiferent de variaţiile din piaţă.

Director sub şase miniştri

Gabriel Ţară (foto) a ajuns la conducerea Aeroportului Otopeni prima dată în anul 1996, numit de Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor. În 2002, Miron Mitrea l-a trecut pe postul de director adjunct. A revenit pe funcţie în 2005, când ministru de resort a ajuns Gheorghe Dobre.

Singurele emoţii pentru „scaun“ le-a trăit la sfârşitul anului 2008, când Radu Berceanu a ameninţat directorii cu salarii uriaşe din Transporturi că vor fi destituiţi. Gabriel Ţară, cu o simbrie de 21.000 de lei, era în capul listei. Cu toate acestea, el se află şi acum în funcţie. Mai jos prezentăm miniştrii sub care a „domnit“ Gabriel Ţară.

Traian Băsescu – PD (1996 – 2000) l-a numit pe Gabriel Ţară în funcţia de director general al Aeroportului Otopeni.


Miron Mitrea –PSD (2000 -2004) l-a trecut pe Gabriel Ţară în funcţia de director adjunct în 2002.


Radu Berceanu – PD (2005 – 2006) l-a menţinut în funcţie.