Deşi în trecut era considerată o boală a persoanelor trecute de 50 de ani, diabetul zaharat noninsulinodependent face tot mai multe victime în rândul celor cu vârste între 20 şi 40 de ani. „Şi mai grav este faptul că multe persoane cu vârste până în 50 de ani se încadrează în categoria cu un risc crescut de a dezvolta boala la un moment dat în viaţă”, spune Cătălina Bega, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.
Potrivit specialiştilor, cel mai mare risc de a suferi de diabet noninsulinodependent prezintă persoanele obeze, sedentare, cu o alimentaţie bogată în grăsimi şi în carbohidraţi, cele care au rude de gradul I cu diabet şi femeile care au adus pe lume un copil cu o greutate mai mare de patru kilograme.
Infarctul, printre complicaţii
Statisticile legate de diabetul zaharat de tip 2 sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât specialiştii atrag atenţia că, la fiecare 10 secunde, o persoană moare din cauza unei complicaţii asociate bolii.
Nivelul foarte mare al glicemiei determină dereglări hormonale, anomalii ale vaselor sanguine şi ale nervilor periferici, dar afectează şi sistemul imunitar. „Diabeticii sunt mai predispuşi la infecţii decât persoanele sănătoase”, atrage atenţia medicul Cătălina Bega.
Din cauza faptului că diabetul „atacă” sistemul nervos (neuropatie), în unele cazuri, semnalele nervoase de la anumite organe interne sau de la membre nu mai ajung la creier. Astfel, apare senzaţia de amorţeală a mâinilor ori a picioarelor, sindromul de tunel carpian (durere la nivelul articulaţiilor mâinilor) sau chiar digestia lentă. Cele mai grave complicaţii sunt însă cele cauzate de afectarea vaselor de sânge: orbirea, infarctul şi accidentul vascular cerebral.
Principala măsură: faceţi mişcare!
Medicii sunt de părere că o eventuală „epidemie“ de diabet poate fi evitată, însă condiţiile sunt clare şi radicale: trebuie să începem să facem sport, să renunţăm la mâncărurile prea grase şi prea dulci şi să mâncăm în special legume şi fructe.
O variantă oferită de specialişti pentru combaterea obezităţii este ca o parte din timpul liber să fie dedicată activităţilor ce implică mişcare. De exemplu, ieşirile la iarbă verde pot fi asociate cu o plimbare pe munte sau cu un meci de volei.
Medicamentele nu sunt mereu eficiente
O altă metodă de a ţine în frâu diabetul este monitorizarea permanentă a glicemiei. Astfel, în momentul în care nivelul glicemiei depăşeşte limitele normale, puteţi acţiona rapid pentru controlul diabetului.
Tratamentul, care constă în administrarea de medicamente hipoglicemiante şi în adoptarea unui anumit regim alimentar, trebuie urmat încă de la primele manifestări ale bolii, pentru a evita apariţia complicaţiilor. Schimbarea stilului de viaţă este esenţială pentru diabetici, medicamentele nefiind eficiente în toate cazurile.
Preconizări
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2007 s-au înregistrat 246 de milioane de cazuri de diabet de tip 2. Până în 2035, se estimează că numărul diabeticilor va ajunge la 366 de milioane.
Potrivit specialiştilor, cel mai mare risc de a suferi de diabet noninsulinodependent prezintă persoanele obeze, sedentare, cu o alimentaţie bogată în grăsimi şi în carbohidraţi, cele care au rude de gradul I cu diabet şi femeile care au adus pe lume un copil cu o greutate mai mare de patru kilograme.
Infarctul, printre complicaţii
Statisticile legate de diabetul zaharat de tip 2 sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât specialiştii atrag atenţia că, la fiecare 10 secunde, o persoană moare din cauza unei complicaţii asociate bolii.
Nivelul foarte mare al glicemiei determină dereglări hormonale, anomalii ale vaselor sanguine şi ale nervilor periferici, dar afectează şi sistemul imunitar. „Diabeticii sunt mai predispuşi la infecţii decât persoanele sănătoase”, atrage atenţia medicul Cătălina Bega.
Din cauza faptului că diabetul „atacă” sistemul nervos (neuropatie), în unele cazuri, semnalele nervoase de la anumite organe interne sau de la membre nu mai ajung la creier. Astfel, apare senzaţia de amorţeală a mâinilor ori a picioarelor, sindromul de tunel carpian (durere la nivelul articulaţiilor mâinilor) sau chiar digestia lentă. Cele mai grave complicaţii sunt însă cele cauzate de afectarea vaselor de sânge: orbirea, infarctul şi accidentul vascular cerebral.
Principala măsură: faceţi mişcare!
Medicii sunt de părere că o eventuală „epidemie“ de diabet poate fi evitată, însă condiţiile sunt clare şi radicale: trebuie să începem să facem sport, să renunţăm la mâncărurile prea grase şi prea dulci şi să mâncăm în special legume şi fructe.
O variantă oferită de specialişti pentru combaterea obezităţii este ca o parte din timpul liber să fie dedicată activităţilor ce implică mişcare. De exemplu, ieşirile la iarbă verde pot fi asociate cu o plimbare pe munte sau cu un meci de volei.
Medicamentele nu sunt mereu eficiente
O altă metodă de a ţine în frâu diabetul este monitorizarea permanentă a glicemiei. Astfel, în momentul în care nivelul glicemiei depăşeşte limitele normale, puteţi acţiona rapid pentru controlul diabetului.
Tratamentul, care constă în administrarea de medicamente hipoglicemiante şi în adoptarea unui anumit regim alimentar, trebuie urmat încă de la primele manifestări ale bolii, pentru a evita apariţia complicaţiilor. Schimbarea stilului de viaţă este esenţială pentru diabetici, medicamentele nefiind eficiente în toate cazurile.
Preconizări
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2007 s-au înregistrat 246 de milioane de cazuri de diabet de tip 2. Până în 2035, se estimează că numărul diabeticilor va ajunge la 366 de milioane.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza