Mireasă spre 30 de ani

Spre deosebire de mamele lor, tinerele se gândesc în primul rând la carieră, nu la căsnicie. Rochia albă de mireasă… Este momentul la care toate fetiţele visează. Numai că, în ultima perioadă, ziua căsătoriei e tot mai amânată.

Viaţa de cuplu: mariaj sau concubinaj?

„Vreau întâi să mă realizez pe plan profesional, să am suficienţi bani şi abia apoi să-mi întemeiez o familie." Răspunsul pe care îl dă Cristina M., în vârstă de 26 de ani, pare să fie valabil în cazul multor tinere din ziua de astăzi. Mădălina D. are 27 de ani şi se gândeşte că mai are timp la dispoziţie pentru a se căsători. „Când o să «schimb prefixul», o să-mi pun problema asta. Deocamdată, am alte treburi. Trebuie să-mi consolidez poziţia la serviciu. Mai ales în vremurile astea dificile. Şi nici nu prea mă văd în rolul de nevastă. Cel puţin, nu acum", spune ea. Ce o face să gândească aşa? „Am intrat la facultate - nu din prima, din a doua -, am învăţat, prin anul III am început să şi muncesc, mi-am găsit un serviciu bun destul de greu, adică după câţiva ani de joburi cam neplăcute, şi chiar nu vreau să-l pierd." O deranjează că mama ei o tot bate la cap să se mărite şi că tatăl ei o priveşte pe sub sprâncene când îi spune că vrea să mai aştepte.

La fel simte şi Cristina M. „Dacă mama s-a căsătorit la 22 de ani, imediat după ce a terminat facultatea, şi apoi a făcut rapid un copil nu înseamnă că aşa trebuie să fac şi eu. Lumea s-a schimbat. Vremurile de azi nu sunt tocmai idilice", spune uşor revoltată tânăra.

Independenţă şi încredere

Maria are 32 de ani şi şi-a planificat nunta în primăvara anului viitor. Consideră că se mărită un pic cam târziu. „Poate că ar fi fost mai bine să mă mărit până în 30, poate pe la 29. Vârsta asta de 30 de ani are un impact psihologic foarte puternic asupra ta, ca femeie, cred eu. Eu, de pildă, după 30, am intrat în panică. Mi se părea că n-am făcut nimic cu viaţa mea, în afară de carieră. Pe de altă parte, n-aş fi conceput să mă mărit fără să-mi fac întâi un rost", povesteşte ea. Femeia e mulţumită de ce a realizat până în prezent. „Am un salariu bun, un post care nu e ameninţat nici măcar acum, pe perioadă de criză, un apartament plătit pe jumătate, şi maşină. Altfel porneşti la un drum în doi când ştii că ai cât de cât pe ce să te bazezi", spune Maria. Viitorul ei soţ nu are o situaţie materială la fel de bună ca a ei. „De asta mă şi bucur că eu am fost mai prevăzătoare şi m-am străduit să-mi fac un rost. Ştiu că ne vom descurca", mai spune femeia.

O tendinţă generală

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România, în cazul femeilor, vârsta medie la prima căsătorie a fost, în 2008 şi 2009, de 26,6 ani în mediul urban şi de 24,5, respectiv 24,4, în mediul rural. În acest timp, vârsta medie a bărbatului la prima căsătorie a fost în mediul urban de 29,3 ani în 2008, de 29,4 ani în 2009, iar în mediul rural de 28,7, respectiv 28,5. Totodată, numărul de căsătorii a scăzut în anul 2009. Dacă în 2008 s-au înregistrat 149.439 de căsătorii, în 2009 au fost consemnate numai 134.275. Tendinţa femeilor de a amâna drumul spre altar se înregistrează şi în alte ţări din Europa, în special în Occident. De pildă, în Olanda, vârsta medie la căsătorie este 28,3 ani, în Irlanda, 30,4, iar în Elveţia, 28,2.

Potrivit statisticilor, femeile din Marea Britanie se căsătoresc abia la 30 de ani. Totodată, majoritatea fac acest pas după ce au trăit, în medie, timp de trei ani cu viitorul soţ. La fel se întâmplă şi în Belgia. Situaţia este similară şi în Statele Unite ale Americii, unde, în prezent, femeile se căsătoresc de obicei la 26 de ani. Comparativ cu anul 1990, vârsta medie a crescut, în urmă cu două decenii aceasta fiind de 24 de ani.

Tradiţii sfidate din cauza presiunii sociale

Constrângerile societăţii în ceea ce priveşte mariajul au adus o femeie din Taiwan pe culmile disperării. Luna trecută, Chen Wei-yih a sfidat tradiţia şi s-a căsătorit cu ea însăşi, relatează Reuters. Mai precis, femeia, în vârstă de 30 de ani, a angajat un organizator de nunţi, a închiriat o sală de festivităţi pentru o petrecere, a făcut fotografii în rochie de mireasă, dar la eveniment... nici urmă de mire!
Iniţiativa femeii, care nu s-a declarat împotriva căsătoriei, ci doar obosită de presiunea pe care o resimte din partea societăţii, a primit aproape 2.000 de mesaje online de încurajare. Chen Wei-yih a afirmat că are o viaţă profesională de care este mulţumită şi că în momentul în care va găsi un partener alături de care să dorească să-şi petreacă viaţa va face pasul decisiv. Între timp, a ales să plece singură în luna de miere.

Mentalităţile se schimbă

Psihologul Aniela Minu afirmă că schimbările înregistrate în ultimele decenii au condus la o modificare a mentalităţii femeilor în ceea ce priveşte căsnicia. „Din punct de vedere al realizării personale, femeile din secolul XXI nu se mai simt împlinite doar ca soţii şi ca mame. Femeia modernă are acces la alte modalităţi de a răspunde nevoilor de bază (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă etc.). Ca atare, nu îşi vede viaţa împlinită satisfăcând rolul unei soţii tradiţionale", explică psihologul.

La rândul său, psihologul Lena Rusti afirmă că „pentru generaţiile anterioare, căsătoria reprezenta un scop în sine. Presiunea socială era atât de puternică încât lipsa unui mariaj era privită mai rău decât un mariaj eşuat, aşa că multe femei urmau această regulă".

Dreptul de a alege

„Femeile au acum multe opţiuni. Pot să urmeze şcoli, pot opta pentru carieră, pot călători mult. În plus, tinerele de azi au impresia că vor trăi 100 de ani, astfel că pentru ele găsirea unui soţ nu mai reprezintă o prioritate", afirmă psihanalistul britanic Christine Webber, care a lansat recent cartea „Too Young To Get Old" („Prea tânăr să îmbătrâneşti", în trad.).

În timp, femeia s-a afirmat ca prezenţă autonomă din punct de vedere social şi, implicit, şi-a câştigat dreptul de a alege. Ca atare, explică specialiştii în comportament uman, femeia nu mai simte nevoia unui bărbat care să-i ofere un sentiment de siguranţă socială. „Mentalitatea este în schimbare în sensul că, prin câştigarea unui sentiment de securitate care vine din interior, femeia are nevoie de un bărbat care să o provoace, care să-i fie egal sau, în anumite cazuri, pe care chiar ea să-l protejeze", afirmă Lena Rusti.

Pe de altă parte, spun cercetătorii, vârsta la care se căsătoresc femeile are legătură şi cu numărul bărbaţilor dintr-o societate. Potrivit unui studiu făcut de cei de la Universitatea din Michigan, SUA, când numărul bărbaţilor îl depăşeşte pe cel al femeilor, acestea din urmă se căsătoresc la vârste mai fragede. „În aceste condiţii, bărbaţii nu prea ezită să-şi asume responsabilităţi. Vor să scape de competitori", a explicat cercetătorul american Daniel Kruger.

Femeia modernă vrea confort emoţional

Doamnele îşi doresc să fie apreciate şi iubite   Foto: shutterstock

Psihologul Lena Rusti afirmă că, în prezent, foarte multe femei îşi doresc o căsnicie în care să contribuie ca partener egal. „Partenerii au nevoie unul de celălalt pentru a-şi împărtăşi experienţele", spune ea, adăugând că, în ultima perioadă, „mediul rural tinde să se apropie tot mai mult ca mentalitate mediului urban în această privinţă". „Femeia modernă caută, mai degrabă, împlinirea nevoilor emoţionale, considerând un mariaj reuşit cel în care se simte susţinută afectiv", spune psihologul Aniela Minu.

Specialiştii în comportament uman consideră că pentru persoanele cu posibilităţi financiare limitate, care nu beneficiază de un sprijin din partea părinţilor, dragostea poate deveni „suportul pe care să-şi construiască o relaţie egală ca responsabilităţi". „Acest tip de cuplu are tendinţa de a se căsători mai repede astfel încât cei doi să-şi poată face planuri pe termen lung împreună - să cumpere o casă, o maşină", explică Lena Rusti.

Pe de altă parte, psihologii spun că nu se poate vorbi de o vârstă ideală pentru mariaj. Conform lor, momentul potrivit vine când ambii parteneri se simt pregătiţi pentru acest pas din punct de vedere psihic, dar şi financiar. În ţările dezvoltate vârsta medie la căsătorie este mai ridicată decât în cele mai puţin dezvoltate, dar în alegerea momentului-cheie intervin şi factori precum valorile culturale şi obiceiurile societăţii din care provin mirii.