„Yes Man“, angajatul modelat de criză
0
Teama de a rămâne fără serviciu îi determină pe tot mai mulţi angajaţi să accepte orice sarcină trasată de şef, chiar dacă e absurdă sau contraproductivă.
Într-o perioadă de criză economică prelungită, în care locurile de muncă sunt din ce în ce mai puţine, iar concurenţa pe cele existente din ce în ce mai mare, atitudinea multor angajaţi s-a modificat. Mai exact, susţin specialiştii, au devenit timizi şi umili în faţa şefilor, acceptă şi execută imediat orice li se cere, pe scurt, s-au transformat în salariaţi de tip „Yes Man" - adică cei care spun întotdeauna DA, chiar şi atunci când mintea şi conştiinţa lor „strigă" NU.
La prima vedere, şeful care are în subordine numai angajaţi de tip „Yes Man" ar trebui să fie fericit. Autoritatea lui nu este contestată de nimeni, la fel inteligenţa sau oportunitatea deciziilor lui.
Din păcate pentru el, însă, o echipă formată din oameni care, de teama concedierii, îl aprobă în tot ce spune şi face nu este şi productivă. Mai mult - spune americanul Shannon Kalvar, specialist în recrutare în cadrul companiei Cummins, un gigant în industria mondială a motoarelor - „Yes Man"-ul îndeplineşte, de obicei, doar trei sferturi din sarcinile care-i revin. Motivul? Individul este prea stresat, iar stresul afectează performanţa, explică Kalvar, bazându-se pe o experienţă îndelungată.
Portret de victimă
Când perspectiva concedierii planează permanent asupra angajatului, acesta va adopta un comportament diferit de cel real, în încercarea de a „supravieţui". „Teama de pericol, în cazul acesta frica de a rămâne fără un venit sigur, îi induce individului o atitudine submisivă faţă de cei care pot lua decizii asupra destinului său. Astfel, îşi va concentra atenţia asupra şefului: să-i intre în graţii prin orice mijloace şi mai ales să nu-l supere", spune psihologul Keren Rosner.
Ionuţ P. (34 de ani), salariat al unei multinaţionale cu sediul în Bucureşti, recunoaşte că atitudinea lui faţă de superiori s-a schimbat radical în ultimii ani, trecând de la ipostaza de angajat rebel la cea de „Yes Man" perfect. „În urmă cu trei ani, eu şi soţia mea am făcut un credit de 70.000 de euro şi ne-am cumpărat un apartament. Rata este uriaşă, aproape cât leafa mea, dar dacă n-o plătim rămânem fără casă. Imediat după ce am luat împrumutul, la serviciu lucrurile s-au înrăutăţit.
Zeci de oameni au fost restructuraţi, salariile au fost diminuate, iar volumul de muncă a crescut pentru a compensa lipsa de personal. În acelaşi timp, mizând pe disperarea celor rămaşi de a-şi păstra jobul, şefii au ridicat nivelul pretenţiilor şi se cred «dumnezei». În fiecare zi, primesc o mulţime de sarcini aberante, inutile sau complet neproductive pentru firmă, dar tac şi execut. Dacă ridic glasul, mă dau afară şi rămân fără casă", povesteşte Ionuţ.
Toată lumea pierde
Urmările unei atitudini forţate de tip „Yes Man" sunt dăunătoare atât pentru angajat, cât şi pentru companie. „Un salariat aflat în această situaţie ajunge repede la nemulţumiri şi la tensiuni foarte nesănătoase pentru echilibrul psihic şi pentru viaţa lui în general", arată psihologul Keren Rosner. „Faptul că nu îndrăzneşte să-şi contrazică şeful, chiar şi când se impune aşa ceva sau când este convins de adevărul opiniei sale, îl face să simtă furie şi neputinţă. Ajunge să să dezvolte resentimente faţă de şef şi sentimente de depreciere faţă de sine", mai punctează Rosner.
În aceste condiţii, randamentul profesional al „Yes Man"-ului scade vertiginos, fapt remarcat de specialistul în recrutare Shannon Kalvar. „Acest tip de persoană pare angajatul ideal. Pare să accepte fericit orice misiune, nu provoacă probleme şi nu se ceartă cu nimeni. Însă, din nefericire, el nu este decât o bombă cu ceas, care aşteaptă momentul potrivit pentru a strica lucrurile", scrie Kalvar pe techrepublic.com. Acesta susţine că „Yes Man"-ul are tendinţa de a accepta un volum de muncă mai mare decât este în stare să realizeze. „Pentru că-i este teamă să zică nu, îşi va asuma sarcini suplimentare pe care nu le poate duce la capăt, ceea ce înseamnă un motiv în plus de stres pentru el. Astfel, are toate şansele să facă treaba prost", conchide specialistul. ;
"În fiecare zi, primesc o mulţime de sarcini aberante, inutile sau complet neproductive pentru firmă, dar tac şi execut. Dacă ridic glasul, mă dau afară şi-mi pierd casa.''
Ionuţ P. 34 de ani, Bucureşti
"Frica de a rămâne fără job îi induce individului o atitudine submisivă faţă de cei care pot lua decizii asupra destinului său.''
Keren Rosner psiholog
Ponturi pentru şef, sfaturi pentru salariat
Specialistul în recrutare Shannon Kalvar spune că un colectiv de angajaţi de tip „Yes Man" este neperformant. Pentru a elimina acest gen de atitudine, şeful trebuie să stabilească pentru fiecare salariat obiective săptămânale, lunare şi trimestriale clare, strict în limitele fişei postului. De asemenea, superiorul va defini exact condiţiile în care angajatul îşi poate asuma sarcini suplimentare, cât şi modul în care acestea vor fi răsplătite. De partea cealaltă, salariatul ar trebui să conceapă un plan personal de lucru, cu fiecare însărcinare de serviciu şi timpul pe care-l consideră necesar pentru îndeplinirea lor. Pe cât posibil, el va evita orice directivă care depăşeşte graniţele acestui plan.
Se încarcă comentariile...
