Afacerile sănătoase merg şi pe timp de criză

O păstrăvărie într-o zonă turistică şi câţiva stupi de albine „unşi“ cu un marketing de calitate sunt exemple de afaceri care nu se împiedică de criza economică.

Ioan Iov este un târgoviştean care a lucrat o viaţă în construcţii. Probabil că asta ar fi făcut şi acum, dacă nu rămânea şomer şi nu era nevoit să găsească o soluţie pentru a-şi face viaţa mai uşoară. Răbdător, ingenios, a reuşit să întocmească un plan de afaceri şi să obţină fonduri europene pentru a-şi deschide o păstrăvărie într-o zonă înţesată de pensiuni turistice. Rezultatul? Cele nouă tone de peşte pe care le-a produs anul trecut nu au fost suficiente pentru cererea pe care a avut-o.

La câteva sute de kilometri distanţă, în Prahova, un alt antreprenor a reuşit să îndulcească criza economică cu un business cu miere de albine. Şi-a botezat produsul „miere sinceră" şi îl vinde la târguri, la comandă, chiar şi românilor din străinătate.

Timp de 32 de ani, Ioan Iov a lucrat în construcţii. Nu se vedea făcând altceva, atât era de îndrăgostit de meseria sa. Şi totuşi, acum le dă dâmboviţenilor lecţii privind creşterea păstrăvului, deşi nu a urmat decât un curs de scurtă durată la Braşov. Întreprinzătorul a construit la poalele Bucegilor, în comuna Moroeni, o păstrăvărie cu o capacitate de 18 tone de peşte anual. Este singura unitate de acest fel care funcţionează în judeţul Dâmboviţa.

Păstrăvărie cu bani de la UE

Iov ne-a povestit că totul a început ca un hobby. În 2007 a hotărât să amenajeze câteva bazine unde să crească păstrăv pentru consumul familiei. Pasiunea s-a transformat într-un job în toată regula, după ce a fost trimis în şomaj.

La început, dâmboviţeanul s-a folosit de economiile pe care le avea. După doi ani, a aflat că Uniunea Europeană finanţează proiecte piscicole şi, cum nu mai avea resurse, s-a hotărât să încerce. „Contractul pentru modernizarea fermei piscicole pe care o înfiinţasem l-am semnat în august 2010 şi l-am derulat în şase luni. Valoarea acestuia a fost de 100.000 de euro, din care 40% - contribuţia mea şi 60% - fonduri europene nerambursabile. Bine, dacă adăugăm cheltuielile neeligibile, ajungem la paritate, 50-50", povesteşte Ioan Iov.

A vrut să abandoneze proiectul

Birocraţia a fost la un pas să-l oprească. De mai multe ori chiar! Fiind un luptător, întreprinzătorul din Moroeni a învins însă toate barierele. „Din cauza numărului extrem de mare de documente care mi s-au cerut, am vrut să abandonez totul, dar, făcând proiectul, plătind consultanţa, cheltuind nişte bani, a trebuit să merg înainte şi nu regret. Indiferent de greutăţi, aş recomanda şi altora să investească în piscicultură.

Trebuie totuşi să se înarmeze cu răbdare şi să le placă activitatea în acest domeniu", spune Ioan Iov.  Din fericire, Ioan Iov are suficientă clientelă pentru întreaga cantitate de peşte, ceea ce înseamnă că-i va fi uşor să atingă indicatorii economici din planul de business pentru care a obţinut finanţarea. A avut comenzi chiar mai mari decât a putut produce, fiindcă abia anul acesta va atinge capacitatea maximă a păstrăvăriei. În 2011, a reuşit să vândă nouă tone de peşte.  

Doar doi angajaţi

Ioan Iov este genul de persoană căreia nu-i place să se mulţumească cu puţin. Vrea ca totul să meargă strună. Lucrările în păstrăvărie le realizează doar cu doi angajaţi, care au la dispoziţie numeroase utilaje. „Păstrăvarul trebuie să verifice debitul apei pentru a nu apărea probleme la alimentare, să urmeze programul de distribuire a hranei pe care-l fac eu, pe ore şi cantităţi, să elimine peştii morţi şi să-i sorteze. O altă activitate priveşte curăţarea bazinelor, atunci când livrăm peştele", spune dâmbovi­ţeanul.

Întreprinzătorul pune acum în practică o idee nouă în judeţul Dâmboviţa, inspirată din ceea ce a văzut în ţările occidentale. A construit nişte bazine-tip din lemn cu ajutorul cărora hotelierii, în special cei din zona montană, să-şi asigure păstrăv proaspăt pentru turişti. Singura condiţie este să dispună de o sursă de apă curentă.

„Dacă au asigurat un debit de 100-120 de litri de apă pe minut, o cabană  poate să-şi achiziţioneze un astfel de bazin şi îi duc peştele la 200-250 de grame, iar ei scot apoi păstrăvul la cerinţa clienţilor. Investiţia costă cam 40 de euro/metru cub de apă", ne-a explicat Ioan Iov. Speră ca inovaţia să aducă un suflu nou în turismul montan dâmboviţean şi nu numai. Deja a luat legătura cu pensiunile din Bucegi şi crede că va avea succes şi mai departe de casa lui.

"Din cauza numărului extrem de mare de documente care mi s-au cerut, am vrut să abandonez totul. A trebuit să merg înainte şi nu regret.''

"Indiferent de greutăţi, aş recomanda şi altora să investească în piscicultură. Trebuie totuşi să se înarmeze cu răbdare şi să le placă activitatea în acest domeniu.''
Ioan Iov antreprenor

Apicultorul vedetelor

Mierea lui Constantin Bozga a ajuns în Spania, Argentina şi Brazilia  Foto: Alex Policală

Constantin Bozga s-a apucat de apicultură în urmă cu 29 de ani, iar natura a fost principala sa ocupaţie de când se ştie. „Am crescut viermi de mătase, porumbei, iepuri şi am studiat cu multă atenţie florile şi plantele. Apicultura a venit ca un pas firesc. Mi-am cumpărat şase familii de albine şi m-am ocupat exclusiv de ele din acel moment", spune apicultorul din comuna Scorţeni, judeţul Prahova.

În mod surprinzător, nu a moştenit stupii şi pasiunea din familie. „Valea Prahovei este o zonă cu tradiţie în apicultură, dar niciuna dintre rudele mele nu s-a ocupat de albine până la mine. Am un băiat deja mare, are 37 de ani şi nu cred că îmi va călca pe urme, dar al doilea copil, făcut mai la bătrâneţe, sper să ducă mai departe tradiţia începută de mine. Are 8 ani acum", povesteşte Constantin Bozga, cu multă dragoste, despre copiii şi albinele sale.

Nu s-a gândit niciodată să renunţe, chiar dacă se mai supără când este înţepat de albine. „Se mai întâmplă accidente şi spui că te laşi, dar când pasiunea este foarte mare, mergi mai departe. Nimic nu se compară cu mirosul care iese din stupi după iernat. Un amalgam de parfumuri de flori îţi invadează sufletul şi mintea", spune bărbatul.

Preferat de vedete

„Moştenirea" apicultorului numără acum peste 60 de stupi, peste 2-2,5 tone de miere produsă anual, dar mai ales un renume care l-a făcut preferatul multor vedete din România. Personal, sau prin intermediul altor persoane, mierea dulce, parfumată şi 100% naturală ajunge să fie consumată de Marius Ţeicu, Veta Biriş şi Mioara Velicu.

„Cred că nimic nu este mai satisfăcător decât faptul că produsele tale sunt atât de bune încât oamenii le preferă în locul oricăror altora. Domnului Ţeicu îi trimit miere printr-un amic. Mi se mai întâmplă să fiu la târguri prin ţară şi să concerteze şi Veta Biriş. La finalul cântării, dânsa vine direct la raionul meu pentru a cumpăra miere", spune prahoveanul. Aşa se întâmplă şi cu Mioara Velicu.

Şi mulţi alţi oameni, de pe toate continentele, i-au gustat produsele şi au devenit clienţi fideli. „Ambasadori" ai stupilor au fost românii care au ajuns peste hotare şi care au dat prietenilor să guste mierea românească. „Sunt bucuros că oameni din Spania, Argentina sau Brazilia, chiar şi din Asia se îndulcesc cu mierea mea de salcâm, de rapiţă sau de tei", povesteşte apicultorul.

Mierea sinceră

„S-a întâmplat, la un interviu, să fiu întrebat de mierea mea. Am spus că este una sinceră, totul este natural", a spus Constantin Bozga.