Specii de animalele şi de plante puse în pericol în România

Habitatele a sute de animale şi de plante sunt periclitate prin lucrările din Parcul Domogled, Rezervaţia Retezat sau Parcul Naţional Bucegi.

Ursul, lupul, râsul sau capra neagră sunt câteva dintre speciile pe cale de dispariţie care riscă să dispară cu totul de pe harta României prin defrişările făcute în rezervaţiile protejate prin legi europene.
Rapoartele europene de mediu arată că biodiversitatea Europei este puternic influenţată de activităţile umane. De la acest fapt nu face excepţie nici România. Chiar dacă mai există încă multe zone de păduri virgine, în România multe dintre zonele naturale protejate de lege sunt tot mai fragmentate de către zonele urbane şi de dezvoltarea infrastructurii.

Chiar dacă are zeci de mii de specii protejate de lege, România mai are mult de lucru la dezvoltarea reţelei Natura 2000, o reţea europeană de zone naturale protejate în care sunt incluse plante şi animale sălbatice aflate în pericol de dispariţie.
Cel mai recent caz de încălcare a normelor europene pentru protejarea speciilor pe cale de dispariţie este aprobarea avizului de mediu pentru drumul naţional 66A ce va trece prin Parcul Naţional Retezat. Considerată ultima zonă virgină din Europa, Rezervaţia din Retezat are 10 habitate de interes comunitar care sunt  de apă dulce, formaţiuni ierboase, pajişti şi tufişuri, păduri şi stâncării.

Păduri seculare puse în pericol
Drumul 66A va traversa Muntele Retezat şi Parcul Naţional Domogled pe o suprafaţă de 19 kilometri. Aici există unele dintre cele mai frumoase situri din Europa. Specialiştii susţin că zona  Domogled- Valea Cernei este înzestrată cu peisaje unice în Europa: abrupturi calcaroase cu Pin Negru, canioane cu pâraie ce au debitul fluctuant, chei şi prăpastii calcaroase, păduri de fag de vârste mari precum pădurile dacice  de fag sau zonele de molid şi brad. Tot în Retezat se află şi vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană. Experţii de mediu contestă începerea lucrărilor la DN 66A şi spun că prin construirea acestui drum se va distruge de fapt  ultima zonă virgină din Europa. „Construirea acestui drum simbolizează dispreţul total pentru zonele protejate din România. Studiul de impact asupra mediului nu a ţinut cont de efectele devastatoare ale acestei contrucţii ", a declarat Csibi Magor, directorul programului WWF în România.
Despre impactul acestei construcţii asupra naturii s-au făcut mai multe studii de către alţi experţi care arată că nu numai plantele sau pădurile vor avea de suferit, ci şi animalele care trăiesc în zonă.

Ce arată studiile
Experţii de la Universitatea Babeş-Bolyai au realizat o cercetare prin care arată că  în zona Parcului Naţional Retezat există ultimul peisaj forestier intact din zona temperată din Europa, iar peste 2.500 de hectare din acest peisaj vor fi compromise. Un alt studiu despre Retezat, întocmit de mai multe organizaţii de mediu şi de protecţia animalelor, arată că drumul ce urmează să fie construit va duce la dispariţia habitatelor pentru mai multe specii. În zonă au fost identificate 5 specii de amfibieni şi 8 specii de reptile protejate de lege, iar alte 12 specii sunt strict protejate.

Experţii susţin că drumul construit prin Rezervaţia Retezat va afecta şi Parcul Naţional Domogled- Valea Cernei, unde vegetaţia este cu atât mai importantă cu cât există o bogăţie floristică unică în Europa. Plantele şi florile existente aici sunt de o mare valoare ştiinţifică şi pentru că de-a lungul timpului s-au asociat specii cu diferite origini geografice şi astfel au rezultat vegetaţii specifice locale, care se găsesc numai aici.
 Specialiştii arată că în Domogled există şi peisaje tipice: abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat, canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană, păduri întinse de fag de vârste mari, goluri alpine cu jnepeniş, chei şi prăpăstii calcaroase. În toate acestea trăiesc animale, care vor dispărea odată cu construirea drumului, pentru că nu vor mai avea habitatul specific lor.

Luna trecută, când Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a dat acordul de mediu pentru DN 66A, organizaţiile de mediu au protestat în faţa Ministerului Mediului, dar protestul lor n-a primit niciun răspuns de la oficialii de la minister. Ong-iştii au spus că studiul făcut de firma care vrea să construiască drumul are multe inexactităţi. „Aşa-zisul studiu de biodiversitate conţinea multe erori şi omisiuni ştiinţifice. De aceea, l-am criticat cu ocazia dezbaterilor publice şi am demarat chiar şi un contra studiu pe care l-am depus în luna ianuarie la ANPM. În lumina noilor informaţii este timpul ca domnul ministru Borbely să se ocupe mai serios de afacerea DN 66A şi să oprească construirea drumului”, a spus Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.
Ursul brun în pericol în Retezat

Una dintre speciile de animale periclitate din zonă este ursul brun, care prin tăierea pădurii din Retezat îşi va pierde habitatul. Cu toate că România are potrivit ultimelor estimări 6.000 de urşi bruni din cei 14.000 ai Europei, ei nu sunt prea mulţi. Ecologiştii arată că în ultimii doi ani au dispărut 2.000 de urşi prin tăierea pădurilor. "Nu avem prea mulţi urşi, avem prea puţine păduri în România, din păcate, iar populaţia de urşi în acest moment se află sub protecţie, dar se pare că deja sunt primele eforturi din partea autorităţilor şi a vânătorilor să scoată ursul brun de sub protecţie. Dacă se va întâmpla, cred că o să avem cu toţii foarte mult de pierdut. De obicei. ne dăm seama cât de valoroasă e o populaţie sau cât de valoroasă este o specie abia după ce nu o mai avem", a declarat recent Magor Csibi.

Delta Dunării cu cele mai multe specii rare
O altă zonă în care animalele şi speciile de plante rare sunt în pericol este Delta Dunării. Pe lângă altele, pelicanul creţ este una dintre speciile de păsări protejate de lege. 10% din efectivul populaţiei mondiale de pelicani creţi se află în Delta Dunării. La fel, 7% din populaţia europeană de raţă roşie şi 17% din exemplarele de cormoran trăiesc aici. Din acest motiv România este atent supervizată de Uniunea Europeană.

Pasărea Phoenix, pusă în pericol lângă Galaţi
O altă zonă în care speciile rare sunt puse în pericol este lângă Galaţi, unde există Parcul Natural Lunca joasă a Prutului Inferior. Aici se  va construi o termocentrală foarte mare. În zonă există cele mai importante căi de migraţie ale păsărilor. Specialiştii au identificat 239 de specii de păsări printre care Egreta Garzetta şi pasărea Phoenix. „Aici există aprobarea pentru o termocentrală foarte mare, poate una dintre cele mai mari centrale pe cărbuni din Europa. Este un proiect care aduce poluare în toată zona, pe lângă ceea ce se există deja de la combinat”, a spus Crisanta Lungu, reprezentantul Greenpeace România.

Floarea de colţ din Bucegi

Parcul Naţional Bucegi, pe o suprafata de 31 548 ha, este o altă zonă pusă în pericol de planurile de investiţii ale autorităţilor din zonă, pentru care România riscă infrigment. Autorităţile locale au definitivat Planul Urbanistic zonal pentru zona Padina-Peştera, prin care vor să investească în localităţile care sunt aşezate în jurul munţilor Bucegi. Numai că în zona  parcului trăiesc multe animale care ar putea fi puse în pericol de lucrări pentru amenajarea a mai multor pârtii de schii.
Reprezentanţii Coaliţiei ONG Natura 2000 România susţin că prin începerea lucrărilor se va distruge şi ultimul peisaj natural din Bucegi. Specialiştii susţin că prin implementarea acestui proiect se vor elimina de fapt elementele natuale care definesc Bucegiul. În Munţii Bucegi sunt puse în pericol plante foarte rare precum iedera alba şi  floarea de colţ, plante care trăiesc numai în această zonă, dar şi animale protejate de lege precum renumitele capre negre. Experţii susţin că lucrările în zonele protejate nu fac decât să gonească animalele.

România încă evaluează
Pentru că România nu şi-a respectat angajamentele din tratatul de aderare referitoare la protejarea unor specii de plante şi păsări a primit anul trecut şi la începutul lui 2011 mai multe atenţionări. Practic, România trebuia să să definitiveze lista siturilor din reţeaua Natura 2000, obiectiv ce nu a fost finalizat. Reţeaua Natura 2000 are la bază două Directive Europene, una pentru habitate şi alta pentru păsări, acte normative care protejează biodiversitatea pe continentul european.
O parte din speciile de păsări şi animale vor fi evaluate în această vară, printr-un proiect european pentru în cadrul căruia vor fi inventariate 260.000 ha din siturile Natura 2000 din Podişul Hărtibaciului - Târnava Mare – Olt, acţiune care se va desfăşura în judeţele Braşov, Sibiu şi Mureş.
„Inventarierea tuturor speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 este foarte importantă pentru dezvoltarea unor măsuri minime de management pentru zonă”, a declarat Florentina Florescu, managerul proiectului. Peste 50 de specialişti vor cerceta 87 de specii de plante printre care papucul doamnei şi dediţeii. De asemenea, vor fi evaluate şi zonele în care pisica sălbatică, ursul şi vidra sunt puse în pericol. Pe lângă animale, vor fi evaluţi şi mai multe păduri: Pădurea de stejar şi gorun de la Dosul Fânaţului, Pădurea de stejar şi gorun de pe Dealu Purcăretului, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Stejarii seculari Breite.

Ce vrea Uniunea Europeană
UE este angajată să stopeze pierderea biodiversităţii până în 2050. Până acum, principalele acţiuni ale ţărilor din UE au fost îndreptate către habitatele şi speciile selectate prin intermediul reţelei Natura 2000. La nivel comunitar au fost ânregistrate în jur de 1700 de specii de vertebrate, 90.000 de insecte şi 30.000 de plante vasculare. Această cifră nu include chiar majoritatea speciilor marine, sau bacteria, microbe şi nevertebrate din sol.

15% din populaţiile de păsări din UE au dispărut în ultimul deceniu