Cei mai săraci români sunt şi cei mai harnici

În regiunea Nord-Est, unde populaţia are cel mai scăzut venit pe cap de locuitor, au fost construite cele mai multe locuinţe în primul semestru din 2011 şi au fost atrase cele mai multe fonduri europene.

Statisticile privind construcţia de locuinţe în primul semestru

De mai mulţi ani, judeţele care formează euroregiunea Nord-Est (Botoşani, Vaslui, Iaşi, Bacău, Suceava şi Neamţ) apar în statisticile oficiale din România şi din Europa ca fiind cele mai sărace din UE. Cu un venit estimat la doar 4.000 de euro anual pe cap de locuitor (aproape un sfert din media UE) şi o rată a şomajului situată mult peste media naţională de 7,2%, regiunea Nord-Est pare condamnată la sărăcie pe termen lung.

Dar tot din statisticile oficiale reiese şi că în această zonă din România se munceşte cel mai mult. Cel puţin la capitolul construcţiei de case şi la atragerea de fonduri europene, locuitorii din aceste judeţe domină topurile naţionale. Cum se explică acest fenomen? Economiştii şi sociologii spun că hărnicia, educaţia şi inteligenţa nu sunt împărţite pe teritorii geografice, dar din zonele sărace au plecat cei mai mulţi români la muncă în străinătate, iar nevoia de locuinţe este mai mare în Nord-Est. Aşa se face că aici s-au şi construit cele mai multe case, cu banii trimişi acasă de cei plecaţi peste graniţele ţării.

Case pe bandă rulantă

Datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în primul semestru din acest an în România au fost construite în total 17.806 locuinţe, cu 868 de unităţi mai puţine decât în aceeaşi perioadă din anul anterior. Repartizarea teritorială a numărului de case terminate în primele şase luni din acest an plasează regiunea Nord-Est pe primul loc, cu 3.515 locuinţe, număr în creştere cu 68 de unităţi faţă de primul semestru din 2010. Urmează regiunile Nord-Vest (cu 2.832 de locuinţe terminate), Sud-Muntenia (2.544), Bucureşti-Ilfov (2.231), Sud-Est (2.075), Centru (2.009), Vest (1.457) şi Sud-Vest Oltenia (1.143).

„O astfel de dezvoltare a sectorului de construcţii rezidenţiale în regiunea Nord-Est nu poate fi explicată decât prin faptul că populaţia care a migrat pentru a munci în Spania sau în Italia s-a întors şi a demarat proiecte unifamiliale. Altfel, nici credite nu s-au prea acordat, nici capital străin, din Rusia sau Ucraina, nu cred că a fost investit în acel bazin", ne-a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO). El a mai spus că, pe fondul crizei, oamenii plecaţi în străinătate au fost nevoiţi să se replieze, şi nu au găsit o altă destinaţie mai bună pentru banii economisiţi în străinătate, mai ales că nevoia de locuinţe este destul de mare în zonă.

De aceeaşi părere este şi sociologul Marius Pieleanu, care arată că în familiile sărace „principala prioritate" este ridicarea unei locuinţe noi, dar în general sărăcia nu are legătură cu hărnicia. Ce este hărnicia? Este „deschiderea spre a nu pierde timpul şi spre a munci cu folos - echivalentul vredniciei", ne-a spus Marius Pieleanu, arătând astfel că oamenii învăţaţi cu munca şi întorşi de peste hotare nu puteau să-şi piardă vremea stând pur şi simplu acasă.

Şi viitorul sună bine

Un alt indicator din domeniul construcţiilor plasează Nord-Estul din nou pe primul loc în topul naţional: numărul de autorizaţii eliberate pentru construirea de locuinţe. Din acest punct de vedere, în fiecare lună de la începutul anului până în prezent, în regiunea Nord-Est au fost acordate cele mai multe avize în raport cu media naţională. În iulie, spre exemplu, în Nord-Est au fost eliberate 882 de autorizaţii, iar în iunie 914, faţă de o medie generală de 450-550 de astfel de avize per regiune. Or, eliberarea de autorizaţii anunţă noi construcţii, ceea ce îi poate motiva (cel puţin) pe locuitorii acestei zone să fie optimişti în legătură cu viitorul apropiat.

Campionii finanţărilor regionale

Aşadar, populaţia din judeţele Botoşani, Vaslui, Iaşi, Bacău, Suceava şi Neamţ s-a apucat serios de construcţia de locuinţe, ieşind pe primul loc atât ca număr de case terminate, cât şi ca număr de autorizaţii eliberate pentru noi clădiri, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică. Dar tot din statisticile oficiale - de data aceasta cele emise de autorităţile competente în gestionarea fondurilor comunitare - reiese că în regiunea Nord-Est se află în diverse stadii de implementare sau finalizare cele mai multe şi cele mai valoroase proiecte europene. Numai în cadrul Programului Operaţional Regional (POR), zona Nord-Est apare cu 324 de proiecte depuse, însumând 3,26 miliarde de lei atraşi din fonduri comunitare, potrivit datelor publicate pe site-ul oficial al POR, inforegio.ro

Regiunea Nord-Est este urmată, în acest top, de regiunile Sud-Muntenia (2,26 miliarde de lei, prin 193 de proiecte depuse), Sud-Vest (2,20 miliarde de lei, prin 242 de proiecte), Centru (1,96 miliarde de lei, prin 316 proiecte), Sud-Est (1,96 miliarde de lei, prin 234 de proiecte), Nord-Vest (1,76 miliarde de lei, prin 212 proiecte), Vest (1,57 miliarde de lei, prin 185 de proiecte) şi Bucureşti-Ilfov, cu mai puţin de un miliard de lei (640 de milioane de lei) ce vor fi atrase prin intermediul a 101 proiecte europene. „Este foarte probabil ca oamenii din regiunea Nord-Est să se fi pregătit mai bine pentru a scrie proiecte şi a accesa fonduri europene,  altfel nu putem spune că inteligenţa şi educaţia au vreo repartizare teritorială în funcţie de zonele geografice", a explicat sociologul Marius Pieleanu.

Nici forestierii nu se lasă mai prejos

Şi la capitolul exploatarea lemnului se distinge regiunea Nord-Est. Datele comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică arată că distribuţia pe regiuni de dezvoltare a volumului de lemn exploatat în anul 2010 indică o concentrare mai mare în regiunile Nord-Est (30,9% din totalul volumului de lemn exploatat) şi Centru (18,8%). Proporţii mai mici ale exploatării lemnului s-au regăsit în regiunile Vest (13,7%), Nord-Vest (11,7%), Sud-Muntenia (10,3%), Sud-Vest Oltenia (7,1%), Sud-Est (6,7%) şi Bucureşti-Ilfov (0,8%).

Per total, operatorii economici atestaţi în exploatarea forestieră au prelucrat anul trecut 14,25 milioane de metri cubi de lemn, cu 5% mai mult faţă de nivelul din 2009. Cele mai mari volume au fost înregistrate în judeţele Suceava, Neamţ, Caraş-Severin, Bacău şi Maramureş, arată statisticile oficiale. Reamintim că prognozele în profil teritorial, consemnate de „Adevărul", arată că în judeţele din regiunea Nord-Est Produsul Intern Brut va creşte cu 1,2% până la 1,4% în anul 2011, iar salariul real va oscila între un minus de 1,2% consemnat în judeţul Neamţ şi un plus de 1,3% în Bacău.

3.515 este totalul locuinţelor terminate în primul semestru din acest an în regiunea Nord-Est.

Foametea vine cu inflaţia galopantă

Populaţia cea mai săracă din lume este expusă unui risc serios din cauza exploziei preţurilor la produsele alimentare şi a volatilităţii pieţelor globale, avertizează ultimul raport al Federaţiei Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FISCR). Aceasta este una dintre concluziile Raportului anual al situaţiei dezastrelor mondiale al FISCR - World Disaster Report 2011.

Astfel, o nouă rundă de creşteri ale preţurilor alimentelor de bază - orez, porumb, grâu, ulei, zahăr şi sare - îi aruncă pe săracii lumii în situaţii grave de foamete şi de malnutriţie. Printre ei se numără milioane de oameni din Cornul Africii - ţări din estul continentului, ca Etiopia şi Somalia. Spre exemplu, un sac de 90 kg de porumb, principala sursă de hrană a kenyenilor, a sărit de la 16 dolari în iunie 2010 la 44 de dolari în iulie 2011. Iar preţurile la zahăr au crescut din iunie până în august 2011 cu 19,43%. Raportul susţine că noul val de inflaţie al preţurilor este alimentat de tranzacţiile speculative de mărfuri, de schimbările climatice, de creşterea rapidă a populaţiilor şi de o scădere accentuată a producţiilor agricole interne din cauza lipsei investiţiilor şi a susţinerii guvernelor din ţările sărace.

Speculaţii cu hrană

Crucea Roşie dă ca exemplu faptul că stocurile de alimente au fost de multe ori acaparate de către comercianţi şi depozitate în magazii, în aşteptarea unor profituri mai mari. "Este inacceptabil ca un comerciant din Londra sau New York să poată hotărî dacă un tată din India îşi poate hrăni familia", a declarat secretarul general al FISCR, Bekele Geleta. Raportul mai susţine că nici finanţiştii lumii n-au mai fost interesaţi de agricultură în ultimii ani. De exemplu, în 20 de ani, Banca Mondială a scăzut bugetul pentru agricultură de la 26% la 10%.

Obezii, cealaltă extremă

Consumul de hrană a evoluat rapid în ultimii ani şi în extrema cealaltă. Raportul arată că 1,5 miliarde de oameni sunt supraponderali. Obezitatea a atins cote alarmante în ţări bogate ca SUA, care au 26,7% din adulţi cu această prevalenţă, dar creşte şi în ţările cu venituri mici şi medii.